Catre necunoscut

”Imaginaţia ne va purta, de multe ori, spre lumi care nu au existat niciodată. Dar, fără ea, nu vom pleca nicăieri.” (Carl Sagan)

Ciocanitoarea

Ciocanitoarea mare (Dendrocopos major)

Ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius)

Pe teritoriul Romaniei traiesc 14 specii de ciocanitori din cele 200 existente in intreaga lume:

• ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius,
• ciocănitoarea mare -- Dendrocopos major,
• ciocănitoarea de pădure - Dendrocopos major pinetorum,
• ciocănitoarea sudică - Dendrocoposmajor candidus,
• ciocănitoarea de grădină - Dendrocopos syriacus,
• ciocănitoarea de stejar – Dendrocopos medius,
• ciocănitoarea dobrogeană – Dendrocopos leucotos lilfordi,
• ciocănitoarea spate-alb - Dendocopos leucotos leucootos,
• ciocănitoarea mică - Dendrocopos minor hortorum,
• ciocănitoarea estică - Dendrorocopos minor buturlini,
• ciocănitoarea de munte - Picoides tridactylus alpinus,
• capântortura – Jynx torquila,
• ghionoaia verde – Picus viridis,
• ghionoaia sură - Picus canus.

Update 01.04.2011:

Update 25.09.2012

Ghionoaie verde (Picus Viridis)

Familia Paridae

Ordinul: Passeriformes
Familia: Paridae
Genus: Parus
Denumirea populara: Pitigoi




Speciile intalnite la noi din familia Paridae sunt:

• Pitigoiul sur - Parus palustris
• Pitigoi de livada - Parus lugubris
• Pitigoi de munte - Parus montanus
• Pitigoi motat - Parus cristalus
• Pitigoi albastru - Parus caeruleus
• Pitigoi mare - Parus major

Sunt pasari neastamparate care pot fi vazute tot timpul anului prin paduri. Iarna pot fi zarite si in apropiere de locuinta omului impreuna cu aușei sau ticleni. Cuibaresc in scorburi naturale sau in cuiburi parasite de alte pasari. Vara, in general, sunt  insectivore, iarna se multumesc si cu seminte, fructe sau larve de insecte.

Pitigoi albastru - Parus caeruleus

Pitigoi albastru - Parus caeruleus

Pitigoi albastru - Parus caeruleus

Pitigoi mare - Parus major

Pitigoi mare - Parus major

>> Pitigoiul sur - Parus palustris

Update 10.03.2012

Parus palustris (Pitigoi sur)

 Parus caeruleus (Pitigoi albastru)

 Parus major (Pitigoi mare)

Azur

Ghimpi, tepi, spini...

”Florile sunt plapande. Si nestiutoare. Se apara si ele cum pot. Se cred nemaipomenite cu spinii lor.” (Micul print - Antoine de Saint-Exupéry)

”Optimistul nu vede spinii din cauza trandafirului, iar pesimistul nu vede trandafirul din cauza spinilor.” (Kahlil Gibran)

”Caile celor ce sed fara lucru sunt acoperite de spini.”

”Daca vrei sa presari ghimpi pe drumul altuia, ai grija sa umbli incaltat!”

”Pentru dragostea unui trandafir, trebuie sa suporti spinii.” (Proverb turc)

”Cel care isi doreste trandafirul trebuie sa respecte spinul.” (Proverb grecesc)

”Cine seamana spini, spini culege.” (Proverb romanesc)

”Ban pe ban se scoate, iar ghimpele cu acul.” (Proverb romanesc)

”De milioane de ani florile fabrică spini şi de milioane de ani, totuşi, oile mănâncă florile. Oare nu-i ceva serios să cauţi să înţelegi de ce florile se ostenesc să mai fabrice spini care nu ajută niciodată la nimic?”  (Micul print - Antoine de Saint-Exupéry)

Ghimpii – de Lucian Blaga

”Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odata trandafiri salbatici.
Aveau atatia ghimpi,
dar n-am vrut sa-i rup.
credeam ca-s muguri-
si-au sa infloreasca.

Te-am intalnit apoi pe tine.
O, cati ghimpi, cati ghimpi aveai!
dar n-am voit sa te despoi -
credeam c-o sa-nfloreasca.

Azi toate astea-mi trec
pe dinainte si zambesc.
Zambesc si hoinaresc prin vai
Zburdalnic in bataia vantului.
Eram copil.”

Phalacrocorax (Cormoran)

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus)

Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Phalacrocoracidae
In Romania traiesc trei specii de cormoran: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) si cormoranul motat (Phalacrocorax aristotelis).

Stiati ca...

....denumirea de cormoran provine din latina de la corvus marinus (Corb de mare)?

...dupa fiecare scufundare, cormoranii sunt nevoiti sa stea cu aripile intinse pentru a-si usca penajul deoarece nu au glande uropigene (glande cu rol în secretia unei substante pentru impermeabilizarea penajului)?
 

...cea mai raspandita specie de cormoran din Europa este cormoranul mare?

...sunt doua subspecii de cormoran mare:  rasa atlantica Phalacrocorax carbo carbo si rasa continentala Phalacrocorax carbo sinensis?

...se hranesc cu 400-600 g de pește zilnic, iar cel mai frecvent sunt consumați pesti între 10 și 25 cm lungime, dar si exemplare ajungand pana la 60 cm? 

...unii oameni, din pacate si cu functii in UE, considera ca aceste pasari s-au inmultit foarte mult (probabil la 1,7-1,8 milioane (???) de cormorani  in Europa) si pun la cale strategii de  reducere a zonelor de reproducere a cormoranilor. ”Alte măsuri disponibile, cum ar fi distrugerea cuibarelor, perturbarea păsărilor în perioada de reproducere sau stropirea ouălor cu petrol, au necesitat, din diferite motive, prea mult timp sau prea multe fonduri sau au fost prea controversate politic pentru a fi utilizate sistematic. ...s-a evidențiat faptul că, în condițiile unui consum zilnic de 400-600 g de pește, aceste păsări fac să dispară anual peste 300 000 de tone de pește din apele europene.”  (http://www.europarl.europa.eu/ - Documentul de lucru 731491ro) Dar cate tone de peste dispar din apele Terrei datorita elementelor poluante deversate de colosii industriali sau de clientela dumneavoastra, domnilor?

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus)

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus)

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) - aprox. 90 cm lungime

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

Update: 31.07.2011

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

Pasari: Larus ridibundus (Pescarus razator)

Ordinul: Charadriiformes
Familia: Laridae
Genus: Chroicocephalus
Denumirea latina: Larus ridibundus
Denumirea populara: Pescarus razator
UK: Black-headed Gull
DE: Lachmöwe
ES: Gaviota reidora

Denumirea de pescarus razator i-a fost data din cauza sunetelor stridente pe care le scoate, oarecum asemanatoare cu un raset. Culorile penelor variaza in functie de varsta si de sezon.
Vara, adultii au capul maroniu, corpul este acoperit cu pene albe, aripile sunt cenusii cu penaj negru spre varfuri, iar picioarele si ciocul sunt de culoare brun-inchis. Iarna, capul devine alb pastrand o mica zona de culoare inchisa, iar picioarele si ciocul devin rosiatice. Pescarusii juvenili au penele de pe crestet si de pe spate maronii, picioarele si ciocul maro-galbui.

Larus ridibundus

Update 13.03.2012